PROSTIA CA NORMALITATE

Normalitatea  a devenit un concept asa de abstract și subiectiv  încât invocarea lui aduce după sine aproape întotdeauna polemici zadarnice, anulând orice încercare de apel la discernământ.

Poate comparația cu Sodoma și Gomora nu este chiar cea mai potrivita totuși lipsa totala de rațiune a maselor este foarte asemănătoare.

Absurditatea noii normalități este de un ridicul dus la extrem, încât poate fi folosit ca material pentru bancuri și ca exemplu negativ pentru generațiile viitoare.

O societate care se îmbolnăvește din cauza deshidratării dar în acelașii timp suferă de diverse afecțiuni cauzate de excese alimentare este o societate sinucigașă demna de condamnare și nu de milă având în vedere faptul că nici chiar după îmbolnăvire nu renunță la aceeași otrava care i-au îmbolnăvit ci persista în prostia și lăcomia  lor insistând că această oribila patima a lăcomiei este leacul necesar mergând  în direcție contrarie cu toată Patristica și toate studiile care demonstrează exact contrariul. Continuă lectura

Anunțuri
Publicat în Editoriale | Lasă un comentariu

Documentul în limba română care demonstrează că romano-catolici și greco-catolicii sunt eretici și trebuie să fie botezați dacă vin în Biserica Ortodoxă

Documentul în limba română care demonstrează că romano-catolici și greco-catolicii sunt eretici și  trebuie să fie  botezați dacă vin în Biserica Ortodoxă Sfântul Nicodim Aghioritul spune: ”Catolic…

Sursă: Documentul în limba română care demonstrează că romano-catolici și greco-catolicii sunt eretici și trebuie să fie botezați dacă vin în Biserica Ortodoxă

Publicat în Editoriale | Lasă un comentariu

Principiile alimentației în Sfânta Scriptură și la Sfinții Părinți –  Pr. Iustin Petre 

O abordare dogmatică a postului , nu obișnuita demagogie de amvon !!!

 

Video | Publicat pe de | Etichetat , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Underman – Nici un pas înapoi feat AFO (Muzică Ascunsă)

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , , , , | Lasă un comentariu

” Cel ce stă liniștit și nu mustră păcatul aproapelui său este nemilos, ca și cel ce lasă veninul în cel muscat de șarpe.”

Cel ce înțelege să înțeleagă !

Sf. Ioan Gura de Aur

Publicat în Editoriale | Lasă un comentariu

Oprirea de la slujire necanonica a Ierom. Macarie Banu si Atanasie Parfeni de la schitul Oituz

Ierom. Macarie Banu către IPS Ioachim Băcăuanul: „Aţi aruncat cu piatra în oglinda ce v-a fost pusă în faţă ca să nu vedeţi că sunteți în rătăcire. Aţi greşit! V-aţi îndepărtat demult de dreapta credinţă prin manifestările ecumeniste publice la care aţi participat sau pe care le-aţi încuviinţat. Dar cel mai grav, aţi semnat la Creta despărţirea de Biserica lui Hristos. Ne cutremurăm şi ne rugăm Domnului să vă ridice din cădere. Cum aţi acceptat să încălcaţi jurămintele depuse şi să nu lucraţi în via Domnului? De ce v-aţi lăsat turma pradă lupilor? V-aţi făcut „călăuză oarbă, orbilor”  […] Oamenii nu sunt proşti. Nu vreţi oare să aflaţi cât de mulţi sunt cei îngrijoraţi de cele hotărâte la Creta, cum merg oamenii, din preot în preot, căutând să afle ce ar trebui să facă în aceste vremuri de răscruce?!  În numele păcii călduţe cu eterodocşii, aţi adus tulburare în sânul Bisericii, aţi sacrificat adevărul de credinţă. Căutând unitatea cu cei de alte credinţe, aţi adus dezbinare în sânul Bisericii Ortodoxe. Ca să fiţi iubit de lume, v-aţi lepădat de dragostea lui Hristos”    

Dupa cum ştiţi Ereticul Ioachim Băcăuanul l-a oprit de la slujire pe părintele MACARIE de la Oituz pe motiv de… „schismă”. Iată şi contestaţia celor doi părinţi, cât şi motivarea canonico-juridică a refuzului acceptării sancţiunii nule de drept acordate prin hotărârea nr.1673 din 20 septembrie 2016 a Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului

Contestație

 

Sursa: GlasulStramosesc

 

Publicat în Ecumenismul | Lasă un comentariu

II. Cum ne împărtăşim? Împotriva curentului care a transformat deasa Împărtăşanie într-o modă (ignorând păcatele opritoare) – ultima parte

Legătură | Publicat pe de | Etichetat , , , , | Lasă un comentariu

Cum ne pregătim de Sf. Împărtășanie ?

O scurta povața de la Sf. Munte despre cum ne pregătim de Sf. Împărtășanie în mod conștiincios și nu superficial după moda actuală .

” Cu o zi înainte când voești a te împărtăși , adică de cu seară postește, nu manca nimic , și toata noapte priveghiază, rugându-te cu lacrămi și umilință. Iar de nu poți să postești sau să priveghezi toata noaptea, mănâncă putină pâine cu apa după apusul soarelui , și priveghează cel puțin jumătate de noapte, și roagă-te gândindu-te la mărirea și vrednicia Împăratului pe care-l vei primi în casa ta. Că nu este cuviincios sa te saturi de cu seara bine și sa dormi ca un dobitoc toata noaptea, iar dimineața să te împărtășești, fiind încă mâncare în dinții tăi. În Sf. Munte, monahii când voesc să se împărtășească au obiceiul să postească de Luni pana Sâmbăta , de vin, untdelemn și alte asemenea , și mănâncă numai o data în zi mâncare uscata, adică pâine și apa cu verdețuri nefierte, și Vinerea iau aghiasmă mare pentru mai înaintea curățirea, și Sâmbăta se împărtășesc priveghind toata noaptea trecuta și rugându-se. Aceasta rânduială trebuie sa păziți și voi mireni, mai cu seama că monahii se împărtășesc de zece ori pe an și voi va împărtășiți numai de doua ori pe an și nu sunteți încă în stare sa păziți o scurta înfrânare. „

Extras din ” Mântuirea Păcătoșilor „(pag 379-380)  de Agapie Criteanul.

Publicat în Editoriale | Lasă un comentariu

Tristețea folositoare și tristețea deșartă !

” Nu este altă pagubă care să se vindece cu întristare și durere , de cât numai a păcatului ” Sf. Ioan Gura de aur

Publicat în Editoriale | Lasă un comentariu

Ce facem când nu mai găsim calea?

Patimile şi moartea Domnului i-au izbit până într-atât pe Sfinţii Apostoli, că ochii minţii lor s-au întunecat şi ei au început să nu-L mai vadă pe Domnul ca atare. Se spune că orice suflet aflat pe drumul spre desăvârşire trece printr-o întunecare asemănătoare.

Înainte de Patimi, Domnul grăieşte către ucenicii Săi: „Puţin şi nu Mă veţi mai vedea, şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea”. Patimile şi moartea Domnului i-au izbit până într-atât pe Sfinţii Apostoli, că ochii minţii lor s-au întunecat, şi ei au început să nu-L mai vadă pe Domnul ca atare; lumina lor s-a ascuns, şi ei stăteau într-un întuneric amar şi chinuitor. Acest tâlc l-a dat cuvintelor Sale Domnul Însuşi: „Voi veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea se va bucura; voi vă veţi tângui, dar tânguirea voastră se va preface în bucurie”.

Se spune că orice suflet aflat pe drumul spre desăvârşire trece printr-o întunecare asemănătoare. Bezna îl învăluie din toate părţile şi nu ştie încotro să se îndrepte; dar vine Domnul şi tânguirea sa se preface în bucurie. Pare-se că acest lucru este neapărat trebuincios, aşa cum femeia trebuie neapărat să se chinuie mai înainte de a aduce om pe lume. Oare nu se poate trage de aici învăţătura că în cel care n-a trecut prin asta încă nu s-a născut adevăratul creştin?

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an, traducere din limba rusă de Adrian şi Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, 2011, pp. 48-49)

Publicat în Editoriale | Lasă un comentariu